Cu totii am tot auzit de faimoasele “planuri cincinale” si, mai ales pe vremuri, tare le-am mai bodoganit din cauza asocierii cu comunismul, cu acea epoca dinainte de ’89… In alte tari insa, planurile cincinale, sau chiar pe 10 ani, sunt vazute ca un lucru de baza pentru a avea succes pe termen lung cam in orice domeniu. Inclusiv maestrii ai coachingului recomanda clientilor sa-si stabileasca intai obiective pe termen lung (aprox. 10 ani) apoi mediu (5 ani) si abia apoi obiectivele pe termen scurt (1-2 ani).
Asa am facut si eu, adica am creat planuri cincinale (inca dinainte de ’89) pentru viata mea, pentru mult timp si nu am inteles multa vreme de ce totusi pentru mine nu este ok, de ce nu simt ca-mi aduce succesul pe termen lung in viata, si mai ales de ce nu-s multumita si fericita, mai ales ca in plan profesional am tot avut diverse succese. Si a durat ceva timp, pana de curand, cand am inteles care este baiul / piedica.
Secretul este foarte simplu: TRAIESTE IN PREZENT! Adica: fa planuri, seteaza-ti obiective pe termen lung si scurt, cum doresti, dar traieste cu bucurie fiecare clipa, fiecare pas pe care-l faci in drumul spre implinirea acelui obiectiv, nu astepta sa fii fericit abia dupa atingerea lui. Eu aveam mereu in minte “vei fi fericita atunci cand termini cutare chestie…”
Foto: Taylor Walsh
Intre timp insa m-am hotarat sa procedez asa in felul urmator si deja am obtinut primele rezultate:
1. Ma gandesc la visele mele din care imi creez cate un obiectiv. Ma gandesc mai ales la ceva ce visez si-mi doresc foarte mult sa mi se implineasca si pentru care ma simt motivata sa misc nu doar un deget ci chiar sa ma entuziasmez. 🙂
2. Formulez obiectivul la prezent, (de exemplu: eu conduc masina visurilor mele, sunt pe deplin constienta de valoarea mea, ma inteleg bine cu oamenii, am jobul cel mai potrivit pentru mine etc.) si-l notez intr-un caiet pe care l-am luat special pentru aceste obiective – e interesant sa vezi mai apoi evolutia in timp a acestora si modul in care s-au indeplinit.
3. Ma gandesc la acel obiectiv ca si cand este indeplinit, adica imi imaginez cum ma simt in momentul in care am obtinut ceea ce imi doresc (ca stare interioara: relaxare sau veselie, ce aud, ce vad, chiar imi imaginez ce efect are asupra celor din jurul meu implinirea visului meu).
4. Apoi ma concentrez pe primul pas care este absolut necesar sa-l fac pentru a ajunge la indeplinirea visului meu si actionez: dau un telefon, caut informatii, imi notez resursele pe care le am si cele de care am nevoie etc.
5. Pun caietul cu obiective deoparte, intr-un loc de unde-l pot regasi usor ori de cate ori simt nevoia si apoi las lucrurile sa vina spre mine. Asta nu inseamna ca ma culc pe o ureche si nu mai fac nimic. Dimpotriva! Sunt in primul rand foarte atenta la ce se intampla in jurul meu, la orice informatie vine spre mine – poate ca mi se deschide o usa, poate ca “intamplator” cunosc o persoana care imi deschide o perspectiva noua asupra lucrurilor si ma face sa vad urmatorul pas pe care trebuie sa-l fac in drumul meu, poate deschid o carte exact la pagina cu informatia de care aveam nevoie in acel moment, poate sunt martora sau implicata intr-un eveniment din care aflu ceva ce ma poate duce mai departe pe drumul meu… Cu timpul am inteles ca e important sa fiu foarte deschisa si atenta la tot ce ma inconjoara, la orice mesaj mai mult sau mai putin direct si evident si, de asemenea, sa fiu atenta si la glasul meu interior.
Si pentru ca nimic nu este intamplator in viata, tot ceea ce ni se intampla in viata are un anumit scop, un anumit mesaj pentru noi, astfel ca sunt cu toate “antenele pe receptie” incat sa aflu care este pasul urmator in drumul meu spre obiectivul propus.
Pare ingrozitor de simplu, nu-i asa? Si atunci de ce ne este atat de greu?
Secretul este, dupa cum spuneam, sa traiesc in prezent. In plus, ori de cate ori am un succes, cat de mic, (de exemplu ca m-am mobilizat sa deschid caietul sa scriu obiectivul, sau ca am dat un telefon etc.) este foarte important sa ma felicit si sa (ma) sarbatoresc, sa punctez acest lucru ca pe un eveniment pozitiv si special. Doar asa voi constientiza fiecare pas facut, drumul parcurs, voi simti fiecare moment in care distanta pana la obiectivul propus se micsoreaza si poate chiar sa vad faptul ca nu este atat de greu pe cat mi se parea la inceput.
Una din greselile frecvente este sa vrei sa stii de la inceput toti pasii pe care ii ai de facut si sa vrei astfel sa si controlezi totul pur rational si sa nu lasi Universul sa-si faca si el partea lui de treaba in a te ajuta sa te apropii de visul tau. Lasa “fraiele” mai moi, nu incerca sa controlezi totul. Accepta cu bucurie chiar si incercarile mai putin usoare care-ti apar in cale, pune-ti intrebari si afla mesajul acestora care te va ajuta sa inaintezi pe drumul tau.
A dori sa detii mereu controlul te va face minge de ping-pong intre trecut si viitor si te va impiedica sa traiesti in prezent, sa te bucuri cu adevarat de succesele mici, de un rasarit de soare, de ciripitul pasarelelor, de un zambet de copil sau de culorile curcubeului …
Eu am ales sa ma bucur de fiecare rasarit de soare si ciripitul pasarelelor. Tu ce alegi?
